PROSPECŢII PRIVIND UTILIZAREA ENERGIILOR REGENERABILE VIA HIDROGEN PENTRU UN TRANSPORT URBAN SUSTENABIL
Autor/autori: Ioan ŞTEFĂNESCU, Mihai VARLAM, Elena CARCADEA
Rezumat: În ultimii ani, au fost instalate un număr mare de centrale electrice bazate pe energia provenită din surse regenerabile (solare, fotovoltaice, eoliene, geotermale etc), însă problema intermitenţelor şi a variaţiilor locale şi temporale ce caracterizează aceste surse reprezintă un dezavantaj major al acestora. Hidrogenul pare să rezolve această problemă, el putând reprezenta un vector energetic fascinant, devenind pe de o parte un mediu de stocare eficient pe termen mediu-lung şi un „combustibil“ pentru pilele de combustibil tip PEM pe de altă parte. Hidrogenul se poate dovedi, în cele din urmă, singura legatură posibilă între energia regenerabilă şi noii vectori energetici. Pe de altă parte, poluarea aerului în special în zonele urbane a devenit o problemă cu implicaţii semnificative pentru sănătatea publică din întreaga lume, mai ales în ţările industrializate şi în curs de dezvoltare. Se ştie că emisiile sistemelor de transport au o contribuţie majoră la calitatea aerului urban. Hidrogenul, ca o a doua formă de energie, pe langă energia electrică, are capacitatea de a integra sursele regenerabile de energie primară şi de a furniza putere noilor vehicule urbane. În această lucrare, o prezentare generală a potenţialei introduceri a vehiculelor bazate pe hidrogen în mobilitatea urbană este oferită atât din punct de vedere al impactului asupra mediului cât şi din punct de vedere al eficienţei energetice. Scopul lucrării este de a oferi o „imagine” a posibilităţii de introducere a hidrogenului în mobilitatea urbană, în pofida dezavantalelor tehnologice existente. Un studiu de caz, pentru o situaţie dată, se propune ca o aplicaţie experimentală
Cuvinte cheie: energie regenerabilă, hidrogen, transport
Abstract: In recent years, a large number of power plants based on renewable energy (solar photovoltaic, wind, geothermal etc.) have been installed but the problem related to the power intermittence remains as the main drawback for them. Hydrogen seems to solve this problem as could represent a promising energy carrier by becoming a suitable medium-to-long term storage solution as well as a „fuel” for FCEV. On the other hand, air pollution especially in the urban areas become a serious public health problem throughout the world, especially in industrialized and developing countries. Transportation system emissions are major contributors to urban air quality. Hydrogen as a second form of energy that has to be manufactured like electricity has the capacity to integrate renewable primar sources and power the new urban vehicles. In this paper, a technological view of potential introduction of hydrogen-based transportation vehicles into urban mobility is given from the environmental and energy efficiency points of view. The aim of this paper is to give a snapshot of the possibility to introduce hydrogen into urban mobility in spite of the still existing technological drawbacks. A case study analyses, for a given situation, is proposed to be elaborated as an experimental application
Keywords: renewable energy, hydrogen, transport