ARII METROPOLITANE IN ROMÂNIA – PREMISE PRIVIND INSERŢIA ÎN TERITORIUL NAŢIONAL ŞI EUROPEAN
Autor/autori: Cătălin SÂRBU
Rezumat: Inţelegerea metropolelor ca teritorii complex organizate funcţional, spaţial şi instituţional, având impacte sociale, economice şi ecologice semnificative la diferite scări spaţiale, reprezintă o premisă esenţială din punctul de vedere al teoriilor urbanistice dar mai cu seamă din acela al implicaţiilor privind dezvoltarea acestor arii. Definiţia consacrată privind definirea termenului metropolă pleacă de la înţelegerea acestora din punct de vedere al structurii urbane ca fiind un întreg grup de oraşe, dar leagă aspecte ale mărimii de problema accesibilităţii şi în plus de necesitatea diversităţii economice şi existenţei unui mediul uman specific de calitate. Aceste definiţii presupun adoptarea conceptului de policentricitate, care a condus către şase principale criterii de cuantificare a importanţei europene a aglomeraţiilor urbane care în final pot ierarhiza potenţialul fiecăruia la scară globală: transport, turism, industrie, cunoaştere, decizie şi administraţie. Studiile europene au identificat faptul că România are numai două arii metropolitane de creştere, Bucureşti şi Timişoara, dar ambele în ultima dintre cele cinci categorii. Europa prezintă diferenţe semnificative între zonele sale, în care teritoriul ţării noastre are mai multe tipuri de probleme din punctul de vedere al dezvoltării ariilor potentiale de creştere metropolitană şi al accesibilităţii. Cercetările au relevat puternice elemente restrictive ale dezvoltării, fie endogene (infrastructura economică, structura sociodemografică), fie exogene (conexiunile firave atât cu teritoriul naţional cât şi cu reţelele majore europene de căi de comunicaţie, lipsa investiţiilor străine). Integrarea diferitelor zone trebuie corelată cu diferite vocaţii teritoriale ale unor potenţiale metropole din Romania: Bucureşti, sistemul urban Timişoara–Arad, Cluj, Braşov, Craiova, sistemul urban Brăila-Galaţi, Constanţa, majoritatea situate în arii profund rurale. In acest context, rezolvarea problemelor legate de concentrarea investiţiilor dar mai ales cele legate de accesibilitate constituie, împreună cu cele legate de construcţia instituţională necesară funcţionării acestor sisteme teritoriale complexe, priorităţile principale privind asigurarea dezvoltării unor arii metropolitane în Romania integrate în reţeaua europeană. Aceste considerente supun atenţiei o perspectivă nuanţată a coeziunii, care în cazul ţării noastre se poate orienta mai eficient către specificitate şi complementaritate. O cale posibilă şi necesară o constituie dezvoltarea aglomeraţiilor urbane cu o mult mai mare importanţă regională. Ipotezele de dezvoltare în actualele configuraţii geopolitice şi economice vor lua în consideraţie şansele mici de evolutie în anii imediat următori a unor aglomeraţii urbane româneşti în arii metropolitane cu relevanţă importantă asupra continentului european
Cuvinte cheie: metropolă, pol de creştere, accesibilitate
Abstract: The understanding of the metropolis as complex functional, spatial and institutional organized territories, having significant social, economic and ecologic impacts for different spatial scales, represents an essential premise for the urban theories but especially for the significance of the development of these areas. Consecrated definition of metropolis term starts from the understanding of its urban structure as being an entire group of cities and towns, but links these aspects of the size to the accessibility problem and on the necessity of the economic diversity and a specific quality human environment. These definitions take into consideration the concept of policentricity, leading to six principal criteria of quantification of the importance of urban crowded areas that finally can classify each potential metropolitan territory at a global scale: transport, tourism, industry, knowledge, decision and administration. European studies identified in Romania only two metropolitan growth areas, Bucharest and Timisoara, both in the last of the five categories. Inside Europe, having significant differences between its zones, Romania territory present has problem types concerning its potential metropolitan growth areas and their accessibility. Researches revealed endogenous development strong restrictions (economic infrastructures, social and demographic structures) and exogenous ones (weak connexions with national territory and with major European communication networks, foreign investments).The integration of different zones must be correlated with different territorial locations of the principal potential metropolitan zones of Romania: Bucharest, urban system Timisoara-Arad, Cluj, Brasov, Craiova, urban system Braila-Galati, Constanta, many part of them being situated in deep rural areas. In this context, solving the problems linked to the investment concentration but mainly those linked to the accessibility lead, together with institutional building problems necessary for the function of these complex territorial systems, are the main priorities to ensure the development of some metropolitan Romanian areas integrated in the European network. These considerations lead the attention to a differentiated cohesion perspective, which in the case of our country can more efficient be oriented to the specificity and complementarity. A possible and necessary way is the development of urban crowed areas with a greater regional importance. The development hypothesis in the current geo-political and economic configurations rill take into consideration little evolution chances in the next years of some Romanian urban systems to the metropolitan areas having important relevance for the European continent
Keywords: metropolis, growth pole, accessibility